Competenţele cheie europene relevante pentru disciplină  

      Curriculum-ul românesc nu se poate situa în afara tendinţelor mari ale educaţiei europene. Din acest punct de vedere, programele de limba şi literatura română pentru învăţământul obligatoriu au în vedere şi documentele europene privind educaţia, documente la care România a aderat.

      Comisia Europeană pentru educaţie a realizat un document în care este descris un „profil de formare european“, care propune cu titlu de recomandare noile competenţe de bază necesare tuturor persoanelor pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post-şcolar la învăţarea pe toată durata vieţii. Aceste competenţe de bază (key-competences), care vizează şcolaritatea obligatorie, sunt:

§         Comunicare în limba maternă

§         Comunicare în limbi moderne

§         Competenţe în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicării

§         Competenţe în domeniile matematică, ştiinţe şi tehnologii

§         Educaţie antreprenorială

§         Competenţe civice şi de relaţionare interpersonală

§         A învăţa să înveţi / Educaţia pe parcursul întregii vieţi

§         Deschidere culturală / Sensibilizare la cultură (Cultural awareness)

Principalele activitati si documente care vor sta

in atentia coordonatorilor de centre metodice/sefilor de comisii metodice 

La inceputul fiecarui semestru, coordonatorii de centre metodice, sefii de cercuri pedagogice/ sefii de comisii metodice vor analiza activitatea desfasurata si vor realiza raportul de activitate referitor la perioada precedenta, vor stabili principalele directii si obiective pentru perioada urmatoare, elaborand planul managerial si graficul de activitati.

RAPORTUL DE ACTIVITATE trebuie sa reprezinte o temeinica si obiectiva analiza a rezultatelor obtinute in etapa anterioara, cu reliefarea realizarilor si a lipsurilor, a principalelor metode care au facut posibile succesele obtinute si a cauzelor care au generat lipsurile semnalate. Analiza se va referi, cu date concrete si nominalizari la concursurile scolare, proiecte educationale, publicatii ale invatatorilor din centrul metodic, precum si alte activitati deosebite realizate de catre acestia. Se vor face aprecieri pertinente asupra participarii efective a membrilor cercurilor la activitatile care au fost organizate  (de catre comisiile metodice sau  de catre alte institutii).

Structura portofoliului invatatorului

Partea I - Date personale
Structura anului scolar
Orarul
Fisa postului
Curriculum Vitae
Raport de autoevaluare lunar / semestrial

Fisa de evaluare anuala

Programa scolara
Programele pentru optionalele propuse
Planificarea materiei (planificarea anuala si proiectarea pe unitati de invatare)
Proiecte didactice (debutanti)
Teste de evaluare (testele initiale, formative,  testele sumative pentru fiecare unitate de invatare sau date la sfarsit de semestru sau an scolar)
Titlurile portofoliilor intocmite de elevi
Caietul pentru inregistrarea rezultatelor elevilor
Lista materialului didactic existent
Copii fise de asistente la ore efectuate de catre responsabilul comisiei metodice si de catre membrii CEAC din scoala 

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

ACTIVITATEA ASOCIAŢIEI SPORTIVE ŞCOLARE 

Art.47. Asociaţia sportivă reprezintă principala formă extraşcolară de organizare a activităţilor competiţionale şi necompetiţionale ale elevilor de la nivelul unităţilor de învăţământ. Ea îşi dobândeşte legimitatea prin certificatul de identitate sportivă (CIS) şi afilierea la Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, organizându-şi activitatea în conformitate cu regulamentele şi cerinţele acesteia.

ACTIVITATEA CATEDREI/COMISIEI METODICE

Art.40. Catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, care predau aceeaşi disciplină de studiu. În situaţiile în care disciplina educaţie fizică şi sport este predată de mai puţin de 4 cadre didactice, catedra/ comisia metodică se constituie din cadrele didactice care predau discipline înrudite sau predau discipline din alte arii curriculare.

Art.41. În învăţământul preşcolar şi primar catedrele/comisiile metodice, în funcţie de numărul de cadre didactice se pot constitui pe grupe/ani de studiu, de acelaşi nivel, pe grupe/clase de niveluri apropiate sau pe întreg ciclul de învăţământ.

Art.42. În unităţile de învăţământ sportiv, cu program integrat şi cel cu program suplimentar, ca unităţi independente,  catedrele/ comisiile metodice se vor constitui astfel:

a)    din minimum trei profesori/ antrenori care predau aceeaşi disciplină sportivă;

b)   din minimum trei profesori/ antrenori care predau discipline înrudite (exemplu: catedra de jocuri sportive/ de sporturi individuale etc.);

c)    când nu sunt întrunite condiţiile privind minimum de membri care pot constitui o catedră/ comisie metodică, aceasta se constituie din toate cadrele didactice/ antrenorii, indiferent  de disciplina sportivă predată.

CERINŢE DEONTOLOGICE PRIVIND ACTIVITATEA

PERSONALULUI DIDACTIC DE PREDARE

Art.33. Personalul didactic de predare trebuie să cunoască drepturile şi obligaţiile legale în vigoare ce îi revin în unitatea de învăţământ în care funcţionează.

Art.34. (1) În relaţiile cu clasa/grupa de elevi, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a)    ţinută morală demnă, concordantă cu valorile educaţionale transmise elevilor;

b)   comportament responsabil concretizat prin respect şi consideraţie faţă de elevi;

c)    echipament sportiv adecvat şi decent, impecabil sub aspect igienic, modern şi aspectuos;

d)   aspect fizic îngrijit;

e)    stare psihică caracterizată de bună dispoziţie şi optimism, stimulativă pentru activitatea elevilor;

f)     disponibilitate totală pentru susţinerea fiecărui elev, corespunzător caracteristicilor sale, în dobândirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor predate.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

BAZA SPORTIVĂ ŞI DOTAREA MATERIALĂ PENTRU

ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPORTIV INTEGRAT ŞI SUPLIMENTAR

Art.29. Alături de selecţie, existenţa şi calitatea bazelor sportive, dotate corespunzător realizării obiectivelor sportive propuse, constituie principalele pârghii de obţinere a unor rezultate de un nivel ridicat.

Art.30. Baza sportivă trebuie să fie disponibilă la ore potrivite şi situată la distanţe care să permită elevilor sportivi participarea eficientă la procesul de instruire.

 Art.31. Bazele sportive utilizate de cele două categorii de unităţi de învăţământ cu profil sportiv de performanţă sunt de trei categorii:

a)    baze sportive proprii, cu dotări speciale;

b)   baze sportive aparţinând unităţilor de învăţământ fără profil sportiv, folosite în comun cu anumite secţii din învăţământul sportiv suplimentar, pentru secţii care nu necesită dotări deosebite, cum este cazul jocurilor sportive;

c)    baze sportive aparţinând altor cluburi sau instituţii, utilizate pe baza unor protocoale de colaborare sau prin închiriere.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

AMENAJAREA, DOTAREA ŞI ÎNTREŢINEREA

BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE  

Art.27. (1)Fiecare unitate de învăţământ, are obligaţia să amenajeze, cu sprijinul organelor administraţiei locale, a unor sponsori şi din propriile fonduri, să dezvolte şi să asigure funcţionalitatea necesară bazei sportive proprii, atât pentru activitatea organizată în aer liber cât şi pentru cea din interior, asigurând astfel condiţiile optime pentru realizarea obiectivelor înscrise în programele şcolare şi activităţile sportive extracurriculare.

(2)Structura bazei sportive, amenajate în aer liber, se adaptează disponibilităţilor spaţiului existent, inclusiv cel din curţile interioare. În funcţie de aceste condiţii, se vor amenaja:

-         pistă pentru alergări cu 2-3 culoare pe distanţe de 25-30m, 50-60m;

-         groapă cu nisip pentru sărituri;

-         spaţii marcate pentru săritura în lungime de pe loc;

-         spaţii pentru aruncarea mingii de oină, cu marcaje transversale la 15 – 20 – 25 – 30 – 40m şi, după caz, un spaţiu pentru aruncarea greutăţii, plasat separat, în extremitatea bazei sportive, ferit de circulaţia elevilor;

-         pistă pentru un traseu specific alergării de rezistenţă, cu marcaje vizibile pe: obiecte, pomi, pereţi, etc.

-         două terenuri separate pentru jocurile sportive cu marcaje suprapuse: handbal – fotbal; baschet – volei; sau separate, potrivit spaţiilor avute la dispoziţie. Acestea vor fi delimitate/ îngrădite, evitând circulaţia elevilor care nu participă la lecţii.

(3)În interior, în lipsa spaţiilor cu destinaţii specifice (săli de sport), conducerea unităţii de învăţământ va asigura un alt spaţiu, minim o sală de clasă, care se va amenaja, dota şi utiliza în exclusivitate pentru lecţiile de educaţie fizică.