Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Francofonia istoria unui cuvant
Scris de administrator   
Joi, 08 Februarie 2018 21:28

FRANCOFONIA: ISTORIA UNUI CUVÂNT

prof. Drăgian Ana-Elena

Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea

„La francophonie c'est cet humanisme intégral, qui se tisse autour de la terre.” *( Léopold Sédar Sengor )

Cuvântul a fost conceput de către geograful Onesime Reclus ( 1837-1916), care s-a gândit să clasifice locuitorii planetei în funcţie de limba pe care o vorbeau în cadrul familiei sau a relaţiilor sociale. Acest lucru l-a determinat să creeze termenul de FRANCOFONIE („francophonie”), desemnând ansamblul populaţiilor ce se exprimă în limba franceză. Deci, „ francofonia cuprinde atât o dimensiune lingvistică cât şi geografică, desemnând ansamblul teritoriilor unde se vorbea franceza. La aceasta se adaugă simbolul limbii, în calitate de port-drapel al idealurilor Revoluţiei franceze, ferment mistic al libertăţii, fraternităţii, solidarităţii umane şi al schimburilor culturale.”[1]

Odată cu ivirea secolului al XX-lea şi ca urmare a conştientizării de către anumiţi intelectuali, francofonia devine o idee nouă şi îşi crează o dimensiune culturală odată cu apariţia după 1945, a unui mare număr de asociaţii internaţionale.

Francofonia a fost creată la 20 martie 1970, la Niamey (Nigeria), sub impulsul a trei şefi de stat africani - nigerianul Diori Hamani, senegalezul Léopold Sédar Senghor şi tunisianul Habib Bourguiba - în cadrul unei convenţii a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică ( ACCT ), care a devenit Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei (AIF ). Consacrarea definitivă va fi marcată de către Prima Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern având în comun folosirea limbii franceze, eveniment care a avut loc la Versailles, în 1986. La această primă reuniune s-au mobilizat 41 de ţări, aceste conferinţe desfăşurându-se apoi la Quebéc în 1987, Dakar în 1989, Paris în 1991, Insulele Mauriciu în 1993, Cotonou în 1995, Hanoi în 1997, Moncton în 1999, Beyrouth în 2001, Ouagadougou în 2004 şi la Bucureşti în 2006. Datorită întâlnirii de la Hanoi, francofonia a captat o mai multă vizibilitate şi coerenţă. Sommet-urile au loc din doi în doi ani şi adoptă programe de cooperare în diverse domenii cum ar fi: politică, economie, cultură, educaţie, mediul înconjurător etc.Toate aceste reuniuni determină viitoarea dinamică şi orientează acţiunea spre alte mize, prioritare pentru viitorul comunităţii francofone.

Organizaţia Internaţională a Francofoniei este compusă dintr-un organism principal (AIF ), operatori direcţi, precum şi din Adunarea Generală Parlamentară a Francofoniei, Conferinţa miniştrilor tineretului şi sportului (CONFEJES ), Comitetul Internaţional al Jocurilor Francofoniei (CNJF ).

Dacă la începuturile sale, francofonia reprezenta o dimensiune culturală, evoluţia sa recentă, în special cea din ultimul deceniu, dovedeşte că ea a devenit un element modern şi solidar, al unităţii în diversitate, novator şi original în peisajul politic, economic şi cultural internaţional.

Francofonia nu reprezintă doar ansamblul popoarelor care au în comun folosirea limbii franceze, ea este în prezent o comunitate internaţională, acoperind cele cinci continente, având ca ideal inter-înţelegerea, fraternitatea şi aspiraţia individuală către identitate.

Ţările membre francofone sunt:

Africa: Benin, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Insulele Cap Verde, Africa Centrală, Congo, Djibouti, Egipt, Gabon, Guineea, Guineea Ecuatorială, Guineea Bisau, Mali, Maroc, Mauritania, Nigeria, Rwanda, Sénégal, Togo, Tunisia.

America: Canada, Quebec, Haiti, St.-Lucie.

Asia: Cambodgia, Laos, Liban, Vietnam.

Europa: Belgia, Cehia, Elveţia, Franţa, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Moldova, Monaco, Polonia, România, Slovacia, Slovenia.

Oceania: Vanuatu

Oceanul Indian: Comores, Madagascar, Seychelles.

În majoritatea acestor ţări, franceza este singura limbă oficială, sau ea poate fi însoţită de o altă limbă oficială. Pentru primul caz avem: Franţa, Benin, Burkina-Faso, Congo, Gabon, Guineea, Togo, Guiana Franceză, Guadalupe, Noua Caledonie, Martinica, Quebec, Nigeria, Mali etc. Franceza apare alături de o a doua limbă oficială, de obicei alături de limba arabă în: Maroc, Tunisia, Djibouti, Tchad, Comores. Evident există ţări în care franceza nu figurează ca şi limbă oficială: Egipt, Guineea ecuatorială, Liban, Vietnam etc.

Anul 2006 este desemnat anul francofoniei, anul Senghor. Francofonia îşi celebrează părintele fondator. Spectacole, expoziţii, colocvii, publicaţii, conferinţe…din Dakar la Paris, din Alexandria până la Geneva sau din Bucureşti la Verson ( Normandia ), mii de manifestări au fost organizate în cursul anului 2006 în întreg spaţiul francofon pentru a sărbători centenarul naşterii lui Léopold Sédar Senghor.

La propunerea secretarului general al francofoniei, Abdou Diouf, Organizaţia Internaţională a Francofoniei ( OIF ) îl omagiază pe şeful de stat, pe omul de litere, pe iniţiatorul dialogului dintre culturi, pe omul care personifică cel mai bine valorile, idealurile francofoniei moderne. State şi guverne, membre ale francofoniei, instituţii culturale, creatori, intelectuali şi artişti, care au în comun moştenirea lăsată de Senghor, au răspuns la chemarea OIF multiplicând iniţiativele pentru a îmbogăţi conţinutul şi programul acestui an Senghor.

Iată un fragment din mesajul secretarului general al francofoniei, Abdou Diouf, cu ocazia zilei de 20 martie 2006: „ En cette anneé 2006, le poète aurait eu cent ans. Pour saluer sa traversée glorieuse de tout un siècle et lui dire notre gratitude, notre organisation a tenu à lui dédier cette année 2006. Aussi, en ce vingtième anniversaire du premier Sommet que Léopold Sédar Senghor avait appelé de tous ses voeux, y mettant aussi ses dernièrea forces, il nous semble important de montrer à la face du monde combien nous sommes fiers de son héritage et heureux de traduire dans nos actes de tous les jours sa pensée et sa vision du monde. La protection et la promotion de la diversité des expressions culturelles sont une dimension essentielle de la pensée de ce combattant infatigable du dialogue des cultures. Pour ce pionnier et bâtisseur, la culture est au début et la fin de tout processus de développement” [2]**

 

 

 

Bibliografie:

www.istoricul.html

Revista 2006 Année Senghor, Organisation Internationale de la Francophonie, Paris, p.1



[1] www.istoricul.htm

[2] Revista 2006 Année Senghor, Organisation Internationale de la Francophonie, Paris, p.1

 

Ultima actualizare în Luni, 12 Februarie 2018 21:57
 

Revista cu ISSN

Spring Day in Europe

VALENŢE EDUCATIVE ALE PROGRAMULUI ,,SPRING DAY IN EUROPE”   Prof. Oltea Preluca Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangã” Suceava   O zi de primãvarã pare, la prima vedere, o zi ca oricare, una din zilele...

Read more

Resurse educationale interactive cu inst…

RESURSE EDUCAȚIONALE INTERACTIVE CU INSTRUMENTUL POST-IT Profesor Bușcă Alexandru Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari Rezumat: În acest articol este prezentat instrumentul Post-It, cu ajutorul căruia...

Read more

Stresul si strategii de rezolvare a conf…

STRESUL ŞI STRATEGII DE REZOLVARE A CONFLICTELOR LA ADOLESCENŢI -studiu de specialitate- prof. psih. Nițu Elena Monica Colegiul Național ”Dinicu Golescu”, Câmpulung Muscel Rezumat: Studiul realizat de către noi are şi menirea...

Read more

Romanii de peste hotare

ROMÂNII DE PESTE HOTARE - studiu de caz -   Prof. Dimitriu Alina Grup Şcolar Agricol Alexandria, jud. Teleorman     Câti români stiu cã alfabetul latin a fost folosit mai întâi într-o lucrare în aromânã?...

Read more

Competentele expresie a rezultatelor sco…

COMPETENȚELE – EXPRESIE A REZULTATELOR ȘCOLARE   Vultur Daniela Maria, profesor  învățământ primar Școala cu clasele I-VIII, Dudeștii Noi, Timiș                 În sistemul românesc de învățământ, conceptul de competență este relativ nou, preluarea și...

Read more

Educarea gustului pentru lectura

STRATEGII PENTRU EDUCAREA GUSTULUI PENTRU LECTURÃ ÎN RÂNDUL ELEVILOR   prof. Cristina CIUCÃ Şcoala cu clasele I-VIII, Bâsca-Chiojdului, jud. Buzãu     Eveniment cultural – constituind altãdatã un privilegiu – lectura cãrtilor devine în zilele noastre...

Read more

Capitol IV

Capitolul IV. Dispozitii finale Art. 18 Modificarea statutului · Modificãrile sau completãrile la prezentul statut se fac prin hotãrâri ale AG prin votul a cel putin 2/3 din membrii asociatiei.  Art. 19...

Read more

Dezvoltarea limbajului la copilul presco…

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA COPILUL PREŞCOLAR   Prof. psihopedagog Martinconi Noemi, Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională "Speranţa" Timişoara   Lucrarea de faţă îsi propune sã prezinte importanta limbajului, atenţionându-ne asupra rolului limbajului asupra personalităţii copilului, limbajul...

Read more